A stat Iona viu trei zile şi trei nopţi în pântecele unui peşte?

Sursa foto https://goo.gl/images/VS5nfeAfirmaţia că Iona a stat în pântecele peştelui „trei zile şi trei nopţi” ridică câteva probleme. În primul rând, odată ce Iona nu a avut vreo metodă prin care să observe ziua şi noaptea, el nu a avut nici o şansă de a măsura trecerea timpului şi nimeni altcineva nu putea să o facă. Unii răspund acestei obiecţii şi arată că Iona a conştientizat cât timp a stat acolo după ce a ieşit afară. În al doilea rând referirea Domnului Isus la „semnul profetului Iona” în Matei 12:39-40 foloseşte aceeaşi frază referindu-se la perioada dintre îngroparea lui Hristos şi învierea Sa, ceea ce prin acord comun nu a fost mai mult de 36 de ore. Aceste aparente incosecvenţe au provocat interpreţii să ofere un răspuns.

Au existat câteva interpretări care încearcă să justifice această expresie. O astfel de interpretare susţine că expresia reflectă credinţa antică potrivit căreia moartea era permanentă abia după ce trupul nu mai dădea semne timp de trei zile însă această interpretare pare să vadă în peştele care-l purta pe Iona un purtător al morţii şi nu al eliberării.

Unii au sugerat că fraza subliniază existenţa sumbră, între moarte şi viaţă, în care se afla Iona însă această interpretare nu se potriveşte cu psalmul de mulţumire al lui Iona, psalm care era nu doar mulţumire ci şi o anticipare a eliberării. O interpretare similară este că expresia face aluzie la un motiv comun întâlnit în vreme aceea potrivit căreia o călătorie într-o altă realitate durează trei zile (unii argumentând chiar cu texte din Vechiul Testament această interpretare).

Există anumite evidenţe pentru ca expresia „trei zile şi trei nopţi” să fie luată ca un idiom, fără să fie interpretată literal şi unii autori cred că un înţeles simbolic este de preferat decât unul literar.[1] „Trei” este uneori un număr nedefinit în Vechiul Testament (spre exemplu, Osea 6:2). Aceeaşi perioadă este găsită în 1 Samuel 30:12 şi Estera 4:16 şi în ambele pasaje implicaţia este că trei zile era o perioadă lungă de a trăi fără mâncare.[2] Există interpretarea potrivit căreia expresia se referă mai degrabă la o perioadă aproximativă de timp decât la o perioadă de timp precisă de 72 de ore.[3] Douglas Stuart oferă o analogie contemporană şi arată că această expresie sugerează ideea de „mort şi înviat” fiind folosită ca un clişeu.[4]

Deşi expresia poate avea o varietate mare de conotaţii nu există motive pentru care expresia să nu fie interpretată literal. Punctul major este că Dumnezeu, prin această creatură marină, a putut să-l susţină în viaţă pe Iona o perioadă mare de timp în circumstanţe nefavorabile şi să-l aducă înapoi în locul de unde-şi putea reînnoi dedicarea în slujire.[5] Timpul precizat aici poate pur şi simplu să sugereze că harul şi puterea lui Dumnezeu l-au salvat pe Iona ca şi din morţi (Iona 2:6). Deasemeni, folosirea acestei expresii de către Domnul Isus subliniază eliberarea miraculoasă din moarte.

[1] Joyce Baldwin, The Minor Prophets, vol.2, (Grand Rapids: Baker Books, 1993), 566

[2] Brynmor F. Price, The Books of Obadiah, Jonah and Micah, (New York: United Bible Societies, 1993), 73
[3] Alec Motyer, The Message of Jonah, (Leicester: Inter-Varsity Press, 2003), 135

[4] Douglas Stuart, Hosea – Jonah, (Waco: Word Books, 1987), 474.

[5] Frank S. Page, Amos, Obadiah, Jonah, (Nashville: Broadman&Holman Publishers, 1995), 212.

Acest articol a fost publicat în bibliologie, Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s