Trei presupuse erori în cartea Iona

Jonah-boat1. Eroare biblică cu privire la mărimea cetăţii Ninive?

Naraţiunea lui Iona pare să conţină un număr de elemente care par incorecte din punct de vedere istoric. Aceste inexactităţi au fost reduse prin datarea târzie a cărţii Iona.  Alţii susţin că mărimea exagerată a cetăţii şi a populaţiei ei par să fie produsul unei tradiţii populare târzii mai degrabă decât un fapt istoric.

Descrierea cetăţii Ninive ca o cetate „cât o călătorie de trei zile” a fost văzută de mulţi comentatori ca o exagerare grosolană. Presupoziţia de la care s-a pornit este că o zi de călătorie înseamnă 20 de mile ceea ce ar însemna că Ninive ori era lungă de 60 de mile ori în circumferinţă avea această mărime. Se ştie însă din documentele contemporane că mărimea cetăţii Ninive era de 3-6 mile în circumferinţă.

Pentru această problemă s-au oferit câteva sugestii. S-a sugerat că expresia „o călătorie de trei zile”  nu se referă la lungimea călătoriei lui Iona ci mai degrabă la timpul necesar pentru a predica mesajul lui Dumnezeu în Ninive la fiecare colţ de stradă, de la o poartă a cetăţii la cealaltă. În acord cu o practică specifică a ospitalităţii din acea vreme „trei zile” se poate referi la ziua sosirii în cetate, urmată de obişnuita zi de vizită, afaceri şi odihnă, şi ziua plecării. O interpretare apropiată celor menţionate anterior spune că erau necesare trei zile pentru a parcurge circumferinţa cetăţii Ninive. Aceste două poziţii sunt respinse deoarece expresia se referă clar la mărimea cetăţii şi nu la timpul alocat lui Iona pentru misiune. O a treia soluţie propusă susţine că referinţa la trei zile este simbolică semnificând o cetate de proporţii gigantice, totuşi expresia favorizează o interpretare literală.

Un mod de abordare diferit este a privi cetatea Ninive şi a înţelege numele ca referindu-se la un district. Deşi această poziţie rezolvă problema expresiei nu rezolvă specificaţia faptului că Ninive era o „cetate” iar Iona a „pătruns în oraş”. Unii comentatori însă au arătat că, conform cu Geneza 10:11-12 au existat patru locuri care au format compoziţia acestei mari cetăţi căreia îi este aplicat numele de „cetate foarte mare”. Fraza poate fi totuşi înţeleasă într-un sens semi-tehnic însemnând „marea Ninive”, aşadar Iona fiind trimis nu la o cetare mare numită Ninive ci la „marea Ninive”.[1]

Calificativul de „mare” poate fi explicat ca un artificiu didactic, fiind repetat de paisprezece ori în carte. El poate indica ceva mai mult decât o simplă observaţie tehnică. Dimensiunea „mare” poate fi percepută în sens dublu, atât fizic cât şi spiritual pentru că sunt zeci de mii care nu cunosc „dreapta de stânga”. Arheologia într-adevăr pare să infirme afirmaţiile Scripturii însă din moment ce o ştiinţă nu este definitivă şi una în proces continuu de dezvoltare nu ar trebui ca ultimul cuvânt să-i fie acordat ei. Ninive mai primeşte acest calificativ de „mare” la întemeierea ei de către Nimrod (Geneza 10:11-12) şi e posibil ca „autorul să fi făcut aluzie la fondarea cetăţii, tendinţele expansioniste, megalomanice, a-teiste ale întemeietorilor ei”.[2]

[1] Desmond Alexander, Obadiah, Jonah and Micah, (Leicester: Inter-Varsity Press, 1990), 56-58.

[2] Silviu Tatu, Naraţiunea canonică: un studiu genologic în Iona, (sesiunea iunie 1996), 39.

2. Eroare biblică cu privire la populaţia cetăţii Ninive?

Numărul precis al populaţiei cetăţii Ninive a fost o chestiune de dispută. Elizabeth Achtemeier susţine că ceea ce avem în Iona este o recolecţie distantă, exagerată în detalii, care trebuie înţeleasă în lumina cruzimii imperiului asirian în ultima parte a secolului opt când acesta a deportat sistematic oamenii capturaţi înlocuindu-i cu străini.

[1] Frank Page arată că expresia poate însemna „o mare cetate pentru Dumnezeu”. În Israel doar despre două cetăţi se spune că erau „mari” însă niciuna (Ierusalim şi Gabaon) nu era mare. Adejectivul se referă probabil la statutul de cetăţi regale. Sublinierea ar putea fi, pe de altă parte, asupra importanţei cetăţii ca şi centru religios.

[2]Mulţi cercetători însă au susţinut că expresia trebuie interpretată literal. Unii comentatori înţeleg acest număr ca semnificând doar copiii datorită expresiei „care nu ştiu să deosebească dreapta de stânga lor”. Expresia înseamnă, spun ei, „copii care nu au nici o vină” sau „copii care nu au făcut nimic rău” sau „copii care nu pot fi învinovăţiţi pentru ce s-a întâmplat”.[3] Consecvent cu această idee popuaţia cetăţii este estimată la 600000. Totuşi acest număr reprezintă o popuaţie mare faţă de cea care ar fi putut trăi în cetatea Ninive. Alţi comentatori arată că este rezonabil numărul conform cu ceea ce se ştie despre populaţia întregului district însă există controverse asupra numărului exact.[4] În secolul 1 Diodorus Siculus a corelat toate informaţiile primite şi a concluzionat că circumferinţa aproximativă a cetăţii Ninive era de aproximativ 55 de mile aşa încât o călătorie  de trei zile este rezonabilă cu această informaţie. Deşi această informaţie a fost un motiv de multe dispute totuşi rămâne în picioare interpretarea potrivit căreia cetatea Ninive se poate referi la district şi nu doar la cetatea în sine.[5]

Indiferent că propoziţia „o cetate foarte mare cât o călătorie de trei zile” este interpretată literal sau fiind o subliniere a importanţei acestei cetăţi – clar este că există dovezi considerabile pentru a concluziona că nu sunt motive pentru care cartea Iona să fie scoasă din categoria cărţilor bazate pe evenimente istorice reale.

[1] Elizabeth Achtemeier, Minor Prophets I, (Peabody: Hendrickson Publishers, 1996), 257.

[2] Joyce Baldwin, The Minor Prophets, vol.2, (Grand Rapids: Baker Books, 1993), 576.

[3] Brynmor F. Price, The Books of Obadiah, Jonah and Micah, (New York: United Bible Societies, 1993, 115

[4] Desmond Alexander, Obadiah, Jonah and Micah, (Leicester: Inter-Varsity Press, 1990), 59.

[5] Frank S. Page, Amos, Obadiah, Jonah, (Nashville: Broadman&Holman Publishers, 1995),  257.

3. Eroare biblică cu privire la regele cetăţii Ninive?

Un alt element care a făcut ca istoria lui Iona să fie privită ca o carte fără fundament istoric este titlul de „împăratul din Ninive” (3:6) care nu apare nicăieri în analele asiriene. În plus, naraţiunea menţionează anumite obiceiuri care erau necunoscute în secolul opt în Asiria cum ar fi decretul dat de împărat şi nobili şi participarea animalelor în post.

Faptul că autorul îl numeşte pe împărat „din Ninive” şi nu „al Asiriei” arată că autorul nu este interesat de detalii istorice. Asiria nu este nicăieri menţionată în carte fiindcă preocuparea autorului este limitată la Ninive.

Expresia „împăratul din Ninive” poate reflecta sfera mişcorată a Asiriei din timpul profetului. Uzanţa evreiască permite ca numele unei cetăţi să fie folosit ca şi pentru o ţară. Este deasemeni o paralelă a denumirii „regele Samariei” folosită pentru Ahab în 1 Regi 21:1, deşi el este numit „regele lui Israel” în altă parte. Chiar dacă Ninive a fost sau nu capitala Asiriei în zilele lui Iona, cel puţin a fost o cetate  de bază şi o reşedinţă regală în timpul lui Tiglat-Pileser 1 (1114-1076), Asurbanipal 2 (883-859) şi Sargon 2 (722-705). În plus, se cunoaşte foarte puţin despre Asiria în acele vremuri de slăbiciune încât ar fi neînţelept să se argumenteze cu tăcerea.[1]

Decretul din partea împăratului şi „mai marilor lui” este neobişnuit fiindcă cerea ca şi animalele să fie incluse în acel post. Există câteva evidenţe precum că animalele au fost incluse în ritualuri de plângere şi post printre perşi dar nici unul printre asirieni. Această evidenţă este fragilă pentru a argumenta că această carte a fost scrisă în perioada persană cel puţin  pentru că evidenţa persană este limitată. În plus există un decret asirian din secolul 8 care cheamă la o stare generală de plâns şi rugăciune pentru „voi şi toţi oamenii, pământul şi pajiştea”.[2]

[1] Frank S. Page, Amos, Obadiah, Jonah, (Nashville: Broadman&Holman Publishers, 1995), 209.

[2] Frank S. Page, Amos, Obadiah, Jonah, (Nashville: Broadman&Holman Publishers, 1995), 266.

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s