Beți toți din el

Două extreme la fel de periculoase

Am atacat destul de virulent, chiar de la început, doctrina „vredniciei” personale, dar aceasta nu înseamnă că nu este nicio calificare necesară pentru participarea la Cina Domnului. Doresc să observați că există două extreme pe care trebuie să le evităm cu toată puterea. Prima extremă este să punem tot felul de condiții omenești pentru participarea la Cina Domnului, iar a doua este să excludem absolut orice condiție.

În afară de cazul în care cineva ar fi un alt Iuda, toți ucenicii ar trebui să participe la Cina Domnului. Domnul Isus i-a invitat pe toți și nu a exclus pe nimeni (Matei 26:27). Dar trebuie să pornim cu presupoziția și să avem dovezile că cineva este un ucenic mântuit al Domnului Isus. Aici intervine problema mare. Noi nu putem pune condiții preliminarii participării la Cina Domnului, dar este o condiție asumată de Însuși Domnul Isus – faptul că doar ucenicii erau la Cină. Iată marea condiție – să fii mântuit, regenerat, un ucenic al Domnului Isus care ți-ai asumat public să-L urmezi pe El pentru totdeauna!

În cele două acte speciale prin care Domnul întinde pâinea și vinul, El arată că acestea sunt pentru toți. El spune precis „beți toți din el”. Nu limitează categoria participanților în niciun fel, deși, așa cum am spus, ea este limitată în mod implicit la cei credincioși. El nu spune „beți toți cei vrednici”, dar nici nu spune „beți toți din lume” sau „beți toți necredincioșii” sau „beți toți cei care vă pretindeți credincioși, deși n-aveți nicio dovadă a acestui lucru”.

Bariere în calea părtășiei la Cină

Susțin cu toată puterea că toți credincioșii trebuie să participe la Cina Domnului! Este decretul și dorința Domnului Isus. Este simbolul părtășiei noastre cu Dumnezeu, doar prin jertfa Domnului Isus. Este climaxul părtășiei cu ceilalți credincioși. Totuși, Sfânta Scriptură ne arată că nu toți credincioșii pot participa la Cina Domnului. Excluderea unora de la Cină nu presupune că ei nu ar fi vrednici.

În primul rând, credincioșii adevărați care sunt născuți din nou, dar nu au mărturisit acest lucru față de adunare, nu pot participa la Cina Domnului pentru că rânduiala biblică este ca ei să fie botezați, să fie adăugați la numărul ucenicilor și abia apoi să vină la Cina Domnului (Faptele Apostolilor 2:41, 42).

Altfel spus, ei trebuie să fie confirmați de adunare într-o întâlnire publică sau una privată, prin slujitorii ei. Adunarea trebuie să se pronunțe, din moment ce aceștia doresc să fie parte cu ea la Masa Domnului. Legat de acest lucru este faptul că un credincios trebuie să fie în relație bună cu adunarea pentru a putea participa cu ea la Masa Domnului.

Există un obicei prost răspândit printre adunările evanghelice. Unii credincioși, care au făcut probleme în adunările din care fac parte, au început să frecventeze alte adunări pentru a lua parte la Cina Domnului, fără să își rezolve, prin pocăință deschisă, relațiile frânte în adunările din care provin. Acest lucru este o dovadă de nepocăință și este, în sine, un motiv suficient pentru respingerea cuiva de la Masa Domnului.

Există cazuri în care deciziile unei adunări sunt greșite. Eu nu cred, așa cum argumentează unii[1], că Dumnezeu respectă deciziile eronate ale unei adunări și că toate celelalte adunări trebuie să facă întocmai! Mi se pare aproape blasfemitoare această opinie! O asemenea idee trebuie combătută cu toată forța.[2] Adunarea căreia i se solicită să primească un membru disciplinat pe nedrept, trebuie să analizeze cu atenție cazul în prealabil și să ia o decizie, având în vedere mărturia ambelor părți. În caz contrar, ea este în pericolul de a se face părtașă dezbinărilor sau păcatelor unor oameni necredincioși și îndărătnici.

Dacă se dovedește că un anume frate a plecat cu ceartă și dezbinare dintr-o anumită adunare, orice adunare a Domnului Isus ar trebui să-i refuze părtășia la Masa Domnului, până când se repară relațiile frânte cu frații din adunarea din care face parte. Nu văd nicio excepție. Dacă fratele dorește să repare relațiile frânte, iar frații din adunarea din care provine refuză acest lucru, fratele este dezlegat de orice responsabilitate și poate fi primit la Masa Domnului.

În al doilea rând, credincioșii care și-au distrus mărturia personală și implicit pe cea a bisericii prin păcate publice, scandaloase, de care nu s-au pocăit, trebuie îndepărtați de la Masa Domnului (1 Corinteni 5:13). Aici nu este vorba că cineva nu ar fi vrednic, ci că nu are o mărturie a vieții noi pe care o mărturisește cu gura. Aceasta este o formă de disciplinare. Așadar, excluderea nu are în vedere lipsa performanțelor spirituale, ci lipsa pocăinței.

Cineva ar putea să se întrebe dacă acest lucru nu este totuna cu teoria „vredniciei”. Ar trebuie să fie evident că nu este deloc vorba despre așa ceva. Aici insist asupra necesității nașterii din nou și a pocăinței, ca dovadă a nașterii din nou. Nu am vorbit despre performanțe sau despre perfecțiune, ci despre pocăință de păcatele înfăptuite. Dacă nu este evidentă pocăința, adunarea nu mai are niciun motiv să creadă despre un anume frate că este regenerat. Iar dacă nu este regenerat, sub nicio formă el nu mai poate fi parte la masa Domnului.

În al treilea rând, Scriptura ne spune că cine nu „deosebește” sau discerne trupul Domnului, se face vinovat de trupul și sângele Lui (1 Corinteni 11:29). Așadar, este absolut necesar discernământul spiritual la Masa Domnului. Trebuie să știm pe Cine comemorăm, de ce comemorăm și ce importanță are ceea ce facem. Ușurătatea, bunadispoziție omenească și orice formă de frivolitate este exclusă.

Din pricina lipsei discernământului spiritual, nu putem accepta copilașii la Cina Domnului, chiar dacă ei ar putea avea unele dovezi ale mântuirii lor. Dovezile pe care ei le au pot să fie corecte și reale, dar nicidecum credibile în condiții normale. Noi știm cât de ușor un copil poate să mărturisească pe Domnul Isus fără să fi înțeles deplin semnificația cuvintelor. De asemenea, copilașii vor să placă de multe ori părinților și fac afirmații a căror semnificație nu au înțeles-o și nici experimentat-o. Trebuie să fim vigilenți în această privință.

Nu doar copilașii, dar și adulții care tratează cu nebăgare de seamă masa Domnului, adică nu deosebesc această masă de orice altceva, nu pot participa la Masa Domnului. Nu este acum momentul să identific semnele lipsei de discernământ, dar vedem exemplul fraților din Corint, care la Masa Domnului se întreceau, se înrăiau, se îngâmfau, se îmbătau și prin toate aceste atitudini și acțiuni demonstrau lipsa lor de înțelegere a ceea ce este Masa Domnului. Vedeți că nu este vorba despre o vrednicie personală, ci despre un discernământ spiritual elementar, prin care să înțelegem că ceea ce facem are în vedere cea mai mare lucrare săvârșită în univers. Pentru a înțelege acest lucru nu îți trebuie capacități intelectuale deosebite și nici foarte mult timp de meditație.

Soluția nu este ca persoanele lipsite de discernământ să se îndepărteze de Masa Domnului. Soluția este să mediteze, să contemple, să se gândească profund, să analizeze și să studieze Scriptura cu privire la ce este jertfa Domnului Isus simbolizată în Cina Domnului. Cercetându-ne pe noi înșine cu privire la felul în care privim Masa Domnului, putem să ne apropiem fără teamă și să ne împărtășim (1 Corinteni 11:28).

În cazul în care cineva dovedește constant această lipsă de discernământ, cât și o lipsă a dorinței de a lua cu seriozitate Masa Domnului, atunci trebuie îndepărtat de la Masa Domnului, nu pentru lipsa vredniciei, ci pentru lipsa nepocăinței, în ce privește tratarea cu considerație, respect și recunoștință a Mesei Domnului, iar acest lucru este un semn al unei inimi păcătoase și neregenerate.

Vrednicie sau mărturie

Când vorbim despre condițiile de participare la masa Domnului, putem pune față în față două opinii contrare care nu trebuie confundate, deși la prima vedere ele par să fie similare sau chiar identice.

Prima opinie pe care am combătut-o este cea potrivit căreia cineva trebuie să fie vrednic prin propriile sale fapte. Deși termenul „vrednic” este prezent chiar în pasajul despre Cina Domnului (1 Corinteni 11:27), totuși astăzi i se dă o semnificație diferită de cea din text. Astăzi, a fi vrednic înseamnă a avea o trăire morală în timpul de dinaintea momentului Cinei Domnului, în special în săptămâna de dinaintea celebrării Cinei.

A doua opinie, pe care o consider scripturală, este cea potrivit căreia un credincios trebuie să aibă o mărturie bună pentru a putea participa la Cina Domnului. Astfel, dacă cineva trăiește într-un păcat public, el trebuie îndepărtat de la Cină până când dovedește pocăință. Motivul pentru care este îndepărtat de la Cină nu este lipsa vredniciei, ci lipsa mărturiei și dovada pocăinței. Practic, lipsa pocăinței este lucrul care descalifică pe cineva de la Masa Domnului.

Când vorbesc despre mărturie nu am în vedere în primul rând opinia oamenilor despre viața unui credincios, pentru că ei s-ar putea să aibă doar păreri negative despre copiii lui Dumnezeu și astfel nimeni n-ar mai putea lua parte la Cina Domnului. „Mărturie” înseamnă în primul rând viața creștinului trăită după Cuvântul lui Dumnezeu, înaintea lui Dumnezeu. Opinia oamenilor despre această mărturie nu este complet irelevantă dar este secundară în raport cu Dumnezeu.

Lipsa nașterii din nou – trăirea în păcat

Doresc să insist asupra faptului că orice păcat cunoscut în care trăiește un credincios îl descalifică de la Masa Domnului. Problema finală este lipsa pocăinței, adică trăirea în păcat. Trăirea în păcat este o problemă pentru că ea este un simptom al lipsei nașterii din nou. Iar dacă cineva nu este născut din nou este evident că nu ar trebui să participe la Masa Domnului, pentru simplul fapt că nu are în viața personală ceea ce mărturisește la frângere pâinii.

Din nefericire, expresia „trăire în păcat” este deseori interpretată doar ca fiind continuitate în păcat. Cred că aspectul continuității trebuie luat în considerare dar nu cred că este cel mai important. Un credincios poate să lupte contra unui păcat o perioadă mai lungă de timp și această perioadă să fie presarată cu falimente și biruințe. Dacă am analiza viața lui am putea spune că „trăiește în păcat” și totuși ceea ce face diferența dintre el și un necredincios este faptul că se luptă contra păcatului. Dacă trăire în păcat ar însemna comiterea unui păcat pe o perioadă determinată de timp atunci toți credincioșii sunt vinovați de acest lucru.

Dacă „trăire în păcat” ar însemna a face un păcat în mod premeditat sau a face un păcat de mai multe ori și dacă trăirea în păcat nu poate  fi compatibilă cu participarea la Cina Domnului atunci toți credincioșii ar trebui se abțină de la Masa Domnului.

Când analizăm toată Scriptura vedem că trăirea în păcat are de-a face cu oameni necredincioși. Trăirea în păcat înseamnă complacere în păcat și dispoziție spre păcat. Cu alte cuvinte, omului care face păcatul se simte bine în el, îl justifică și toată viața lui este orientată spre trăirea în pofte și plăceri. Acest om nu luptă cu păcatele lui și nu este câtuși de puțin afectat de ceea ce dorește Dumnezeu, de jertfa Domnului Isus care a plătit cumplit pentru El și trăirea pentru slava lui Dumnezeu.

Așadar, rămân câteva întrebări care ne ajută să ne testăm realitatea nașterii din nou și la care trebuie să răspundem toți în lumina cercetării Duhului Sfânt și a Cuvântului lui Dumnezeu: 1. Îți face plăcere păcatul pe care l-ai făcut? 2. Vezi în viața ta o luptă contra acelui păcat chiar dacă n-ar exista consecințe? 3. Te doare că L-ai ofensat pe Dumnezeu, L-ai întristat pe Duhul Sfânt și ai batjocorit jertfa Domnului Isus prin păcatul tău? 4. Care este direcția generală, orientarea și dispoziția inimii tale? Este înclinația inimii tale spre sfințenie și trăirea după voia Lui? 5. Care este temelia și substratul întregii tale vieți? Trăiești tu în dependență de Dumnezeu prin credință în toate domeniile vieții tale? Este Dumnezeu centrul gravitațional al vieții tale? 6. Vezi în viața ta un progres spiritual în ultima perioadă de timp în ciuda luptei în care ești angajat?

Așadar, ceea ce scoate un om de la Masa Domnului este trăirea în păcat, trăire care este semnul lipsei nașterii din nou. Un asemenea om nu poate participa la Masa Domnului nu pentru că i-ar lipsi vrednicia faptelor sau pentru că este slab și falimentar, ci pentru că nu are dovezile faptului că este un copil al lui Dumnezeu.

[1],Încartea „Adunarea lui Dumnezeu” scrisă de H.L. Heijkoop și publicată de editura GBV găsim susținută  această opinie: „ Nu este minunată această autoritate pe care Domnul o dă Adunării? Când ea ia o hotărâre, El spune: recunosc această hotărâre. Este posibil să se facă recurs, dar aceasta nu înseamnă că hotărârea ei nu este recunoscută. Când problema a fost adusă în faţa celei mai înalte instanţe, judecata va fi dusă la îndeplinire şi nu se poate face nimic împotriva ei, chiar dacă există impresia că judecata este greşită sau că judecătorul a făcut o greşeală. Judecata este validată şi va fi aplicată.” (p.28). De asemenea: „ Întrebarea nu este dacă hotărârea este înţeleaptă şi în concordanţă cu ceea ce doreşte Tatăl, ci „dacă doi dintre voi se învoiesc.” (p.29).

[2]În cartea „Acolo Eu sunt în mijlocul lor” publicată tot de editura GBV, autorul Christian Briem pare să altereze relativ opinia lui Heijkoop: „O adunare locală nu este lipsită de greșeli. Ea poate fi într-o stare duhovnicească slabă și poate pronunța sentințe greșite. Aceste sentințe greșite nu sunt recunoscute în cer. Adunarea nu este mai presus de Domnul, ci Domnul este mai presus de ea. Domnul va aplica mijloace potrivite (mustrare, disciplinare) pentru a aduce adunarea la convingere și la smerenie” (p.178). Dar și el pare să afirme faptul că cel disciplinat trebuie să accepte o disciplinare eronată când spune: „Iar cel supus disciplinei pe nedrept să ia asupra sa smerirea din partea lui Dumnezeu și să nădăjduiască în El” (p.179).

Acest articol a fost publicat în eclesiale. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s